Nu ştiu…
Caut, dar nu pot să mă hotărăsc…Unde este inima mea, Dumnezeule? Pe ce meleaguri colindă? Ce vrei de la mine, Doamne?
Ochii mei văd…văd prea mult. Mă uit şi aş vrea să nu fi văzut. E prea mult pentru mine. Îmi produce multă confuzie….mi-e frică!
Poate că greşesc, poate m-am maturizat prea mult. Mi-aduc aminte că odată, când tinereţea mea era o floare abia înflorită, aş fi înfruntat chiar şi pe Goliat pentru ea. Dar acum… dacă greşesc? Dacă mă înşel? Dacă nu e cea pe care o vreau…dacă o să vreau alta mai încolo? Dacă se urâţeşte, dacă mă înşeală, dacă se îngraşă?…Dacă ajunge ca mama ei, guralivă? Oh, Doamne, uite ce vorbesc, uite în ce hal mă aduce! Sunt disperat Doamne, dă-mi un semn! Pune-i o stea în frunte ca s-o văd, s-o disting dintre atâtea câte îmi plac. Şi dacă se poate Doamne, să-Ţi placă şi Tie. Mi-ar conveni asta…
…mai bine stau liniştit.
…
Inima mea tânjeşte după ea…nu o găsesc chiar dacă mă uit cât pot de bine. Am impresia că toate seamănă. Că nici una nu face diferenţa. Unele se cred prea frumoase, altele sunt prea timide, altele se cred prea spirituale, dar, toate se supără, toate sunt fiţoase, toate caută interese…şi eu, chiar sunt frumos, am şi ceva bani. Hmm, dar nu am maşină, nici apartament…Dar nu-i stres. Dacă mă iubeşte şi mă vrea, mă ia aşa…Dar, Doamne, dacă mă vor mai multe? Şi mie chiar îmi place asta, mă simt dorit… De ce nu mai avem voie să alegem mai multe? David cum avea voie? Nu pot să înţeleg cum a reuşit Isaac să accepte pe cineva pe care nici măcar nu a văzut-o…Grea încercare. Eu văd şi nu mă pot hotărî. Dar ce văd eu, mă înşeală Doamne, cum să o aleg? Să închid ochii? Îi închid…Nimic. Nu văd nimic. Mi-ai promis o “moştenire frumoasă”. Ştiu că ai zis:” Cine găseşte o nevastă bună găseşte fericirea; este un har pe care-l capăta de la Domnul.”-Prov.18:22. Dar mi-ai dat o sarcină tare grea, Doamne…Va trebui să o găsesc eu…uff, greu…
Ştiu că ea..există! E născută special pentru mine. Să mă completeze…Doamne, acum vorbesc foarte serios, mă sufoc fără ea…am nevoie de ea, unde e? Sunt disperat! Şi ceea ce mă scoate din minţi este că trebuie să aleg. Mi-e frică!!! Trec anii Doamne, şi parcă devin tot mai pretenţios...sau doar îmi ascund frica de a-mi asuma responsabilitatea sub această mască…Ştiu ca ea e specială, că e unică, că e gata să mă iubească cu orice preţ, gata de orice sacrificiu…Ştiu că m-ar urma oriunde aş merge eu, că ar fi de partea mea indiferent că mai greşesc, mi-ar sluji…Oh, da!!!! Asta era!!!!E ajutorul potrivit! Ea mă completează…Cum ar putea fi mama copiilor mei? Cu siguranţă că ar fi bună, credincioasă şi…frumoasă! Dacă se poate… să fie topmodel?! Uh, nuuuu…iar bat câmpii. Deci, repetăm: bună, credincioasă, frumoasă, cu o inima slujitoare, care să Te iubească pe Tine mai mult ca pe mine…(tăcere…)Oh, Doamne, de ce mă faci să plâng? Vrei să mă faci gelos? E prea de tot! Dacă e a mea , să fie numai a mea! Sunt bărbat! Da, înţeleg că Tu mi-o păstrezi, da…Aha, să o caut în inima Ta?...
Mda, deci, când e gata Doamne, sau mai bine zis, când sunt eu gata, ca Tu le ştii pe toate Doamne, dă-mi un telefon să vin să o iau…până atunci, iar mi-e fricăăăăă!!!! E gata??? E pregătită????Doamne, şi de ce nu mi-ai spus mai demult? Să fac curăţenie în casă, să o aştept cum se cuvine…
Şi eu sunt gata?...(tăcere) Oh, cum poţi să ştii asta şi eu să nu ştiu, Doamne? Mai bine mai aştept…Poate te înşeli…Poate Te mai gândeşti o dată, că mai sunt erori câteodată…NU????OHHHH!!!!!!
Nu ştiu…Doamne, am obosit(tăcere)… mă duc să văd meciul! Aici e mai uşor să aleg cu ce echipă să ţin. Mai vorbim altă dată, Doamne…Nu ştiu…
“ …Adu porţia pe care ţi-am dat-o, când ţi-am zis: "Pune-o deoparte."
…"Iată ce a fost păstrat, pune-o înainte şi mănâncă, fiindcă pentru tine s-a păstrat când am poftit poporul."-1 Sam.9:23,24.
“El a zis: "Cine eşti tu?" Ea a răspuns: "Eu sunt Rut, slujnica ta; întinde-ţi poala hainei peste slujnica ta, căci ai drept de răscumpărare.”-Rut 3:9
